Crowdfunding, Startups & Everything In-between

Cum sa setezi un obiectiv financiar realist

Unul dintre tabuurile CF este rata sa de succes foarte scazuta.

Conform unui studiu ce a analizat 5 platforme majore de CF pentru intervalul 01 Ianuarie 2014 - 10 Iulie 2016, intre 61.3% si 93.2% dintre campanii nu reusesc sa isi atinga in totalitate obiectivul financiar. Kickstarter inregsitreaza o rata de succes de 30.4%, pe cand Indiegogo se situeaza doar la 12%.

Motivul?

Creatorii esueaza adesea cand vine vorba de luarea in calcul a psihologiei sustinatorilor si a cheltuielilor aferente campaniei.

 

Psihologia sustinatorilor

Un obiectiv financiar realist se traduce printr-un plafon minim de fonduri, capabil sa duca proiectul mai departe. Prin urmare, un obiectiv subestimat (scazut) este mult mai fezabil decat unul supraestimat (ridicat), care probabil nu ar putea fi atins vreodata.

Aceasta afirmatie se sprijina pe studiile lui Cordova vis-a-vis de psihologia sustinatorilor, ce constata ca proiectele cu obiective financiare scazute au o probabilitate de sustinere marita, intrucat sustinatorii isi considera donatiile a fi proportional semnificative in limita unei marje accesibile.

To aici suma donatiilor si frecventa acestora sunt de asemena in crestere, datorita faptului ca este mai usor sa urmaresti constant dezvoltarea unei campanii ce mai are putine fonduri de strans pe zi ce trece.

Daca tot nu esti convins, uita-te la proiectul lui Canonical, probabil cel mai mare esec din CF, unde obiectivul s-a situat la $32 milioane.

Sa fie oare o simpla intamplare? Nu cred. Dovezile sunt acolo si nu mint.

 

Costurile aferente

In setarea unui obiectiv financiar realist costurile unei campanii joaca un rol cheie.

Majoritatea proiecte esueaza din cauza faptului ca nu iau in calcul costurile legate de realizarea recompenselor cu tot ceea ce tine de acestea (spatiul de depozitare, inventarierea, livrarea internationala, politica de returnare, etc.).

Alte costuri care intra in discutie sunt: taxele platformei (ce de regula se pot ridica la 10% din totalul sumei vizate), taxele de procesare de plati, marketing si publicitatate, design-ul campaniei (video, afise, bannere, si designul paginii de promovare), personal, si costuri fixe precum inchiererea de spatiu comercial sau construirea unui prototip.

Pentru o gestionare mai facila a acestor costuri am adaptat o lista a lui Peter Diamandis in legatura cu documentarea acestora, disponibila in continuare:

 

 

Aduna toate costurile si voila, ai aflat nivelul de finantare de care ai nevoie. Adauga la acesta o marja de 5%-10% pentru o mai mare siguranta (nu sti niciodata cand un contractor iti poate inchide subit usa in nas).

 

Concluzii

Sper ca acum ai o viziune mai focusata asupra modului in care se seteaza un obiectiv financiar realist.

Tine minte faptul ca un sustinator este mult mai probabil sa sustina un proiect cu un obiectiv subestimat, unde contributia sa va fi mai semnificativa d.p.d.v. procentual si psihologic, in comparatie unul care are un obiectiv supraestimat.

Nu uita si de costurile aferente care vin odata cu lansarea unei campanii. Foloseste-te de lista de mai sus pentru a le tine evidenta.

 

Imagine

 

Resurse:

Cordova, A., Dolci, J., & Gianfrate, G. (2015). The Determinants of Crowdfunding Success: Evidence from Technology Projects. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 181, 115-124

Diamandis, P. & Kotler, S. BOLD: How to Go Big, Create Wealth and Impact the World

TheCrowdDataCenter: Platforms